Ai simtit vreodata nevoia sa strangi o persoana in brate, caci altfel te sufoci? Sa simti nevoia sa fie langa tine, desi stii ca e imposibil? Si sa simti ca ai face orice ti-ar sta in puteri ca acestea sa se indeplineasca? Da? Atunci ma intelegi. Atunci stii cum e, si nu ma critici. Nu ma consideri in niciun fel, pentru ca si tu esti ca mine. In aer. Plutim. E destul de bine, in starea asta de pluteala. Eu ma simt bine. Tu? Cred ca si tu, asai? E bine cand visez. Desi niciodata nu imi amintesc visele ce leam avut in timpul noptii. Cateodata fac eforturi chinuidu-ma sami amintesc ceea ce visasem, dar degeaba. Stiu doar ca m-am trezit zambind.